Obiective turistice

Potential cultural-istoric
Biserica fortificata din Cenade este cuprinsa in lista monumentelor istorice. Referitor la biserica saseasca, prima reprezentare grafica ce s-a pastrat, reda biserica fortificata dinspre sud-est si dateaza de la mijlocul secolului al XIX-lea, cu certitudine inainte de 1860, fiind realizata de M. Schlichting, un topometrist cadastral si silvicultor care a intocmit mai multe desene ale unor biserici fortificate din Transilvania. In acest fel s-a putut constata prin compararea desenelor unor monumente ce nu au suferit modificari de la data realizarii reprezentarilor grafice pana in prezent, cu monumentele respective, o acuratete deosebita a autorului in reprezentarea diferitelor elemente arhitectonice.
La Cenade, conform desenului lui M. Schlichting, situatia de la sfarsitul secolului al XIX-lea ni se prezinta diferit fata de situatia actuala si ne ofera numeroase detalii arhitectonice astazi disparute. Astfel, turnul de poarta este inca prezent si are acoperis piramidal. Si turnul mai mic de pe tronsonul de sud al incintei este inca functional. Turnul clopotnitei de pe latura de vest a bisericii este vizibil si a fost prevazut cu acoperis tuguiat, spre deosebire de turnul de pe tronsonul de sud care are acoperis in doua ape. O alta reprezentare foarte prost pastrata a fost realizata de O. Krabs. In 1860 si prezinta imaginea dinspre sud a ansamblului bisericii fortificate. In aceasta imagine se vede bine turnul de poarta, dar turnul clopotnita este deja prabusit fiind vizibil doar ca ruina ce depaseste insa turnul acoperisului.
Din configuratia actuala a monumentului se poate deduce ca partea cea mai veche a bisericii o reprezinta partea de sud a navei, unde se mai pastreaza ancadramentul de factura gotica a portalului de sud si un ancadrament de fereastra caracteristic goticului tarziu transilvanean, plasat tot pe latura de sud, sub randul actual de geamuri. Acest element, ca si existenta in zona amenajarii de clopotnita a unor fragmente de ancadrament cu profilatura gotica demontate candva din constructia ecleziastica, duc la concluzia unor ample refaceri a monumentului gotic.
Zidul de incinta mai lasa sa se vada cateva amenajari de fortificare. Zidurile de pornire a unui turn sunt vizibile pe partea de sud a incintei iar in sectorul de sud-vest este vizibil unul dintre zidurile turnului de poarta, cu pornirea arcului de poarta si santului de culisare a hersei inca bine pastrat. Turnul de poarta a fost demolat dupa afirmatiile unor localnici, martori ai evenimentului, in anul 1923.
Monumentul ecleziastic de la Cenade poarta mai multe inscriptii cu datari exacte ale unor evenimente constructive. Usa portalului de pe latura de sud a navei poarta o splendida inscriptie in factura minuscula gotica: Hilf Got tund Maria aus Not si Soli Deo Gratia – 1522. Dupa unele afirmatii in secolul trecut a mai existat in biserica un clopot, “cu inscriptie latineasca”, datat in anul 1693, rechizitionat in primul razboi mondial.

Muzeul etnografic
Expozitia reprezinta creatia populara din comuna Cenade, cu principalele ei domenii: port popular, tesaturi, cusaturi, mestesugul tesutului si produse ale altor mestesuguri prelucrate in comuna, cum ar fii prelucrarea lemnului. In interiorul muzeului s-a reconstituit un colt de interior traditional din care nu lipseste patul acoperit cu lepedeee din lana, bumbac si canepa, fete de perna cu capataiul ales. O piesa nelipsita din interior este razboiul de tesut. Alaturi de razboi mai sunt expuse unelte legate de industria casnica textila: sucale romanesti si sasesti, vartelnita, melita , rischitor, hehila, chepteni pentru calti, furci de tos.
Expozitia mai cuprinde:

• stergare,
• icoane pe sticla,
• blide,
• ulcioare,
• oale pentru sarmale,
• fier de calcat numit tiglazau,
• mujer,
• opait,
• lampan,
• lampas,
• lada de zestre,
• leaganul pentru copii,
• steag de nunta, plosca,
• mar,
• bate pentru chematori.

Un capitol important al creatiei populare il constituie portul popular. De aceea au fost expuse piese de port popular romanesti si sasesti, vechi de peste o suta de ani, care s-au pastrat cu sfintenie pana in zilele noastre.