Scurt Istoric

Comuna Cenade este alcatuita din trei sate componente avand ca baza conditiile economice, social culturale, geografice si demografice.
Satele componente se numesc:

• satul Cenade care este si sat resedinta de comuna,
• satul Capu Dealului,
• satul Gorgan.

In satul Cenade isi au sediul autoritatile administratiei publice locale, Consiliul Local, Primaria in jurul careia sunt grupate celelalte autoritati si institutii reprezentative cum sunt: Politia locala, Scoala Generala, Caminul cultural, Biblioteca Comunala, Dispensarul Veterinar si Uman, Posta, Gradinita, Agentia postala etc.
Comuna Cenade este persoana juridica de drept public, are un patrimoniu propriu si capacitate juridica deplina.
Comuna Cenade este asezata in campia de sud a Ardealului, intr-o vale inconjurata din toate partile de dealuri. Poetul Ioan Brad, originar din comuna Sancel, satul Panade, scria in Gazeta Literara din 1963 referitor la scriitorul Ion Agarbiceanu, ca aceasta comuna “are niste dealuri ca niste valuri impietrite” acoperite de paduri din care cea mai mare poarta numele de “Frumoasa”. Comuna Cenade nu este prea izolata, dar totusi este indepartata de principalele centre urbane. Sunt 6 km pana la calea ferata din satul Lunca, 22 km fata de orasul Blaj, 29 km fata de Copsa Mica, 42 km fata de Medias, 60 km fata de Alba Iulia si 75 km fata de Sibiu.
Satele din jurul comunei noastre sunt: la sud-est Sorostinul, la sud-vest Brosteni, la nord Valea Lunga si Lupu, iar la est comuna Micasasa cu satele apartinatoare.
Cel mai inalt deal din cadrul comunei noastre este Dealul Comenzi de 475 m, iar celelalte cum sunt: Alunisul, Dealul Furcilor, Coasta Morii, Dealul Corisului de care pomeneste Ion Agarbiceanu in operele sale, au o inaltime modesta si sunt acoperite cu pasuni fertile pentru  cresterea  de animale. Dealul Alunis cu cea mai mare intindere de 150 ha este bun pentru pasunatul vacilor, pe acest deal cu sute de ani in urma a fost o padure de alun, de unde i se trage si numele.
Un neajuns al acestei comune este lipsa raurilor, cel mai apropiat fiind raul Tarnava Mare, la o distanta de 6 km. exista totusi o vale care seaca de obicei vara din lipsa de precipitatii care trece prin mijlocul satului si aduna apele temporare provenite din ploi, ea se numeste Valea Cenazii si se varsa in raul Tarnava Mare. In partea de sud vest la o distanta de 8 kilometri fasa de comuna Cenade se afla raul Secas.

    Scurt istoric
Comuna Cenade este o asezare veche atestata documentar din anul 1311, Manuscrisele vechi in care se vorbeste despre aceasta comuna dateaza din secolul al XIV-lea cand se zideste cetatea din jurul bisericii evanghelice asa cum s-a zidit in aproape toate satele din Ardeal unde populatia predominanta era saseasca.
Actul din secolul al XIV-lea afirma ca cetatea a fost construita in 1407. pe usa de la intrare in cetate se afla scris anul 1522, anul unei renovari la o distanta de aproximativ 100 de ani.
In ceea ce priveste denumirea comunei exista trei versiuni:

• una presupune ca denumirea comunei Cenade vine de la un cneaz sau o capetenie de tara dintr-o legiune romana pe nume Cenadin care ar fi trait pe aceste locuri primind din partea noului stat pamanturi intinse pe aceste meleaguri. Data fiind nomenclatura aproape exacta, versiunea ar putea fi verosimila.
• o alta versiune afirma ca prin aceste locuri treceau carutasii spre targurile oraselor Sibiu, Teius si Cluj, facand in mod normal popasuri si cinand. Cina inseamna in limba latina “Cina”, deci derivatia de Cenade ar fi potrivita sau posibila.
• a treia versiune si ea tot atat de aproape de adevar considera ca episcopia romano-catolica din Cenad, localitate din Banat la cativa kilometri de granita cu Serbia, face cu Episcopia Reformata din Sibiu un schimb de terenuri cedandu-le pe cele din amintita comuna Cenad in schimbul terenurilor din comuna noastra. Numele Cenade ar fi trecut astfel asupra terenurilor noilor domenii.

Satele componente ale comunei: Capu Dealului se afla la o distanta de 12 km fata de satul centru Cenade, iar satul Gorgan este la o distanta de 4 km fata de satul de centru.
In trecutul indepartat, pamantul comunei noastre in suprafata de 4321 ha apartinea in totalitate contelui Teleki, nume preacunoscut in istoria feudalismului transilvanean. Familia Teleki a obtinut pamantul de la Episcopia Saseasca Evanghelica din Sibiu care apoi a fost impartit celor trei copii ai sai, facandu-le fiecaruia cate un conac in localitatea noastra care dainuieste si astazi.

Comuna Cenade este condusa de Consiliul Local, legal constituit in conformitate cu Hotararea nr. 3/21.06.2000, in care sunt 9 consilieri. Activitatea acestora se desfasoara in sedinta lunara prin elaborarea de hotarari care sunt traduse in viata de organul executiv, primarul si ceilalti salariati ai primariei.
In comuna Cenade functioneaza un camin de batrani  denumit “Petru si Pavel” patronat de Asociatia Diaconia Alba si construit in 1990 de catre populatia saseasca (care inainte de revolutie reprezenta 40% din poulatia comunei) din fonduri primite din Germania si Austria.
In anul 1990 comuna Cenade s-a infratit cu comuna Mornant din Franta – Departamentul Rohn cu care intretinem relatii social culturale deplasand in Franta o serie de locuitori ai comunei noastre pentru schimb de experienta si relatii economice prin participarea unor tineri agricultori din localitatea noastra la departamentul de agricultura din Rohn, unde au obtinut calitatea de fermier. Anual, cetatenii francezi se deplaseaza in localitatea noastra ca membrii ai colectivului francez-roman de integrare cultural-educativa, artistica si economica, participand in localitatea noastra pe aceasta tema si invers.
In comuna noastra functioneaza o gradinita cu un numar de 45 copii, o scoala cu clasele I-VIII cu 116 copii.
Mai functioneaza o biblioteca comunala care poarta numele scriitorului ION AGARBICEANU si caminul cultural. Anual pe data de 12 septembrie sarbatorim zilele “Agarbiceanu”.
In 14.11.2006 s-a inaugurat in comuna un Muzeu Etnografic in sediul bibliotecii comunale. Expozitia reprezinta creatia populara din comuna Cenade, cu principalele ei domenii: port popular, tesaturi, cusaturi, mestesugul tesutului si produse ale altor mestesuguri prelucrate in comuna, cum ar fii prelucrarea lemnului. In interiorul muzeului s-a reconstituit un colt de interior traditional din care nu lipseste patul acoperit cu lepedeee din lana, bumbac si canepa, fete de perna cu capataiul ales. O piesa nelipsita din interior este razboiul de tesut. Alaturi de razboi mai sunt expuse unelte legate de industria casnica textila: sucale romanesti si sasesti, vartelnita, melita, rischitor, hehila, chepteni pentru calti, furci de tos. Expozitia mai cuprinde: stergare, icoane pe sticla, blide, ulcioare, oale pentru sarmale, fier de calcat numit tiglazau, mujer, opait, lampan, lampas, lada de zestre, leaganul pentru copii, steag de nunta, plosca, mar, bate pentru chematori.
Un capitol important al creatiei populare il constituie portul popular. De aceea au fost expuse piese de port popular romanesti si sasesti, vechi de peste o suta de ani, care s-au pastrat cu sfintenie pana in zilele noastre.
Dintre personalitatile cele mai importante nascute in comuna Cenade sunt ION AGARBICEANU, scriitor si preot care a descris in operele sale comuna Cenade si pictorul VIOREL MARGINEAN.